Președintele american Donald Trump se promovează ca un mediator de succes în conflicte internaționale, susținut de unii aliați care îi propun candidatura pentru Premiul Nobel al Păcii. Cu toate acestea, războiul din Ucraina rămâne un punct problematic, deși liderul SUA plasează el însuși în centrul eforturilor diplomatice pentru astopirea ostilităților.
De la începutul mandatului său, Trump a intervenit în mai multe dispute externe, combinând amenințări, stimulente și influența funcției sale pentru a-și atinge obiectivele. Una dintre acțiuni a fost medierea semnării unei declarații comune între Armenia și Azerbaidjan, care s-au angajat să dezvolte relații pașnice. Trump a afirmat ulterior că a folosit relațiile comerciale pentru a le determina să înceteze luptele. Deși cele două state au convenit asupra unui proiect de acord de pace, documentul nu a fost semnat, iar declarația intermediată de Washington nu are statut de tratat oficial.
Intervenția sa a avut impact și în Asia de Sud-Est, unde a reușit să aducă Thailanda la masa negocierilor după ce tensiunile cu Cambodgia au escaladat într-un conflict armat. Amenințarea cu suspendarea acordurilor comerciale a condus la un acord fragil de încetare a focului.
În Orientul Mijlociu, Trump a menținut sprijinul puternic al SUA pentru Israel, în timp ce acesta desfășura operațiuni militare în Gaza. De asemenea, a încercat să extindă Acordurile de la Abraham, inițiate în primul său mandat, pentru normalizarea relațiilor dintre Israel și statele arabe. Cu toate acestea, o soluție durabilă la conflictul israelo-palestinian și la tensiunile cu Iranul rămâne o provocare majoră.
În Africa, sub presiunea lui Trump, Rwanda și Republica Democratică Congo au semnat un acord de pace la sfârșitul lui iunie, oferind speranțe pentru stoparea violențelor care au afectat zeci de mii de oameni. Totuși, acordul a fost instabil, iar luptele au continuat.
Intervențiile lui Trump s-au extins și în Asia, unde a jucat un rol în detensionarea conflictului dintre India și Pakistan, două puteri nucleare. Amenințările cu restricții comerciale au condus la o încetare temporară a focului, deși tensiunile de fond au rămas nerezolvate.
De asemenea, președintele american a abordat disputa dintre Egipt și Etiopia privind Marele Baraj al Renașterii, deși nu sunt clare măsurile concrete luate. În Balcani, relațiile dintre Kosovo și Serbia rămân tensionate, în ciuda eforturilor de normalizare economică inițiate în primul mandat al lui Trump.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Trump a promis că îl poate rezolva rapid, dar până acum nu a reușit să obțină un acord de pace. Poziția sa a oscilat între cereri de încetare a focului și amenințări cu sancțiuni, iar luptele continuă fără semne clare de ameliorare.
În privința Coreei de Nord, Trump a recunoscut statutul de putere nucleară al țării și și-a exprimat deschiderea pentru noi discuții cu liderul Kim Jong Un, deși eforturile diplomatice anterioare nu au condus la progrese semnificative.
About the Author
