O campanie arheologică de amploare se desfășoară în aceste zile la situl Noviodunum din județul Tulcea, cu scopul de a dezvălui noi informații despre una dintre cele mai semnificative fortificații de pe Dunăre. Proiectul, derulat printr-o abordare interdisciplinară, vizează analiza relației dintre cetate, așezările civile din zonă și teritoriul înconjurător, precum și excavarea unor segmente ale incintei sudice și a structurilor interioare.
În cadrul acestei campanii, o echipă de specialiști și studenți de la Universitatea Zhejiang din China, condusă de expertul în arheobotanică Ting An, a lucrat alături de arheologii români timp de aproape două săptămâni. Cercetările s-au concentrat pe analiza unor probe de sol prelevate din zonele Turnului de Colț și Așezării civile Sud, urmărind să identifice urmele unor culturi vegetale străvechi.
Specialiștii investighează în special istoria cultivării meiului, o plantă care a apărut acum circa 10.000 de ani în nordul Chinei și s-a răspândit ulterior spre Europa. Dovezile arheologice indică faptul că meiul a fost introdus pe teritoriul României încă din mileniul II î.Hr., iar studiile actuale urmăresc să coreleze acest proces cu transformările culturale, demografice și climatice din ultimii patru milenii.
Colaborarea dintre instituțiile românești și Universitatea Zhejiang va continua în următorii ani, cu scopul de a documenta evoluția cultivării meiului de la preistorie până în epoca medievală. Acest demers științific aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea schimburilor agricole și culturale dintre extremul orient și spațiul european, care au modelat istoria continentală.
Noviodunum, situat pe malul drept al Dunării, în apropiere de Isaccea, a jucat un rol strategic în controlul navigației și al drumurilor comerciale dintre Dobrogea, Basarabia și stepele pontice, fapt care îi conferă o importanță deosebită în studiul istoriei regionale.
About the Author
