La cumpăna alegerilor prezidențiale, Bolivia se confruntă cu o problemă profundă: distrugerea mediului, care pare să nu găsească un ecou real în agenda candidaților. În ciuda promisiunilor, temerile comunităților indigene și ale specialiștilor rămân la fel de acute.
După aproape două decenii de guvernare socialistă, scrutinul din 19 octombrie aduce în prim-plan doi concurenți – un senator centrist și un fost președinte de dreapta. Ambii vorbesc despre schimbare, dar criticii susțin că niciunul nu oferă soluții clare pentru stoparea prăbușirii ecologice din una dintre cele mai bogate zone din punct de vedere biodivers.
Pădurea Amazoniană, care acoperă o parte semnificativă a teritoriului bolivian, este vitală pentru echilibrul climatic global. Totuși, defrișările și incendiile continuă să o pună în pericol, iar oamenii de știință avertizează că fără măsuri urgente, daunele ar putea deveni ireversibile.
„Alegem între două perspective care, deși par diferite, nu aduc speranțe reale”, mărturisește o reprezentantă a comunităților locale. Promisiunile, spune ea, rămân adesea doar pe hârtie.
Deși ambii candidați și-au anunțat intenția de a proteja natura – unul prin investiții verzi și combaterea mineritului ilegal, celălalt prin reîmpăduriri și agricultură durabilă – lipsa de încredere este palpabilă. Istoria recentă a Boliviei este martoră: sub conducerea lui Evo Morales, primul președinte indigen, s-au înregistrat printre cele mai extinse distrugeri de pădure și poluări masive.
Problemele se adâncesc. Resursele de apă scad alarmant, iar râurile sunt contaminate cu mercur din cauza extracției aurului. Comunitățile care trăiesc în aceste zone suferă intoxicații grave, iar hrana de bază – peștii – devine periculoasă.
Pe lângă criza ecologică, țara trece printr-o perioadă economică dificilă, iar protecția mediului pare să fie pusă mereu pe locul doi. Propunerile privind extinderea agriculturii industriale și a creșterii animalelor, de exemplu, ar putea accelera defrișările, subminând eforturile de conservare.
Pentru locuitorii Amazonului bolivian, situația este dramatică. „Suntem deposedați, otrăviți și lăsați fără resurse”, spun ei. Lupta lor nu este doar pentru pământ, ci pentru supraviețuirea ca popor.
În acest context, alegerile nu par să ofere vreo cale de ieșire certă. Indiferent de câștigător, criza ecologică va rămâne una dintre cele mai mari provocări ale viitorului președinte – iar comunitățile afectate continuă să aștepte acțiuni, nu promisiuni.
About the Author
