Parlamentul Republicii Srpska a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestează decizia de înlăturare de la funcție a președintelui entității, Milorad Dodik. Această mișcare politică readuce în prim-plan tensiunile din Bosnia și Herțegovina.
În august, Dodik a primit o condamnare la închisoare și o interdicție de a ocupa funcții publice pentru nesupunerea față de deciziile Curții Constituționale a țării și ale reprezentantului internațional. Ulterior, instanța bosniacă i-a acceptat cererea de plată a unei amenzi pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea, dar a respins apelul și i-a încheiat mandatul.
Cu toate acestea, parlamentul de la Banja Luka a respins toate aceste decizii și l-a autorizat pe Dodik să-și continue activitatea ca președinte. În referendum, cetățenii vor fi întrebați dacă acceptă verdictul instanțelor bosniace și decizia Comisiei Electorale de a-i revoca mandatul.
Autoritățile Republicii Srpska susțin că numirea reprezentantului internațional nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziției Rusiei și Chinei. De asemenea, ele nu recunosc competența instanțelor centrale și restricționează activitatea poliției federale pe teritoriul entității.
Expertii juridici din Sarajevo subliniază că actuala Constituție a Bosniei și Herțegovinei nu permite entităților să organizeze independent referendumuri privind deciziile instituțiilor statale. De asemenea, nu există prevederi care să permit autodeterminarea popoarelor sau a entităților componente.
În cadrul dezbaterilor parlamentare, opoziția a criticat acest referendum, avertizând că această decizie poate genera noi tensiuni. Unii deputati au refuzat să participe la vot.
Situația reflectă profundele diviziuni politice și instituționale din Bosnia și Herțegovina, unde entitățile componente funcționează cu un grad ridicat de autonomie, iar puterea centrală rămâne slabă, în conformitate cu Acordurile de la Dayton care au pus capăt conflictului armat din anii ’90.
About the Author
