Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă deciziile judiciare care l-au îndepărtat de la funcție pe liderul Milorad Dodik. Această mișcare reaprinde tensiunile politice din țara balcanică.
În august, Dodik a primit o sentință care îi interzicea accesul la funcții politice timp de șase ani, ca urmare a nerespectării deciziilor Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovina. Ulterior, instanța a respins apelul său, iar mandatul său de președinte al Republicii Srpska a încetat. Conform procedurii, Comisia Electorală Centrală trebuie să organizeze noi alegeri în termen de 90 de zile.
Cu toate acestea, parlamentul de la Banja Luka a respins deciziile instanțelor centrale și l-a îndemnat pe Dodik să-și continue activitatea la conducere. În referendum, cetățenii vor fi întrebați dacă acceptă deciziile Înaltului Reprezentant Internațional, Christian Schmidt, și ale instanțelor bosniace, precum și revocarea mandatului lui Dodik.
Autoritățile din Republica Srpska nu îl recunosc pe Schmidt ca reprezentant legitim, susținând că numirea sa nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, ele contestă autoritatea instanțelor centrale și restricționează activitatea poliției federale pe teritoriul entității.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că legislația actuală nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile instituțiilor de stat. De asemenea, parlamentul a anunțat intenția de a elabora o rezoluție privind autodeterminarea poporului sârb, o măsură fără bază constituțională.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de opoziție, care a avertizat că această decizie poate genera instabilitate și noi conflicte.
Liderul Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste, a reiterat în dezbaterile parlamentare că coexistența cu populația bosniacă majoritară este problematică și a respins orice înțelegere cu autoritățile centrale.
Bosnia și Herțegovina funcționează sub un sistem de guvernare descentralizat, stabilit prin Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului din 1992–1995. Țara este împărțită în două entități autonome, Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska, fiecare cu prerogative extinse, sub supravegherea unui reprezentant internațional.
About the Author
