Havana se confruntă cu o criză fără precedent, unde străzile sunt blocate de mormane de deșeuri, iar mirosul puternic al gunoiului devine tot mai insuportabil. În cartierele departate de zonele turistice, mașinile de salubritate nu mai fac apariția necesară, iar traficul este afectat din cauza acumulărilor masive de reziduuri. Aceasta este doar una dintre multiplele fețe ale unei situații economice alarmante, caracterizată de pene de curent care se întind pe peste 20 de ore zilnic, lipsă de apă potabilă și inflație galopantă.
Autoritățile cubaneze au recunoscut oficial gravitatea momentului, folosind termenul de „economie de război” pentru a descrie starea actuală. Potrivit estimărilor, economia insulei s-a contractat semnificativ, iar prognozele pentru anul următor indică o scădere și mai accentuată. Inflația, deși în ușoară scădere, rămâne la niveluri foarte ridicate, afectând puternic populația.
Sectorul energetic este cel mai grav afectat. Compania națională de electricitate anunță zilnic un deficit major între cerere și ofertă, iar peste 40% din țară rămâne simultan fără curent. Programele de întreruperi devin o parte a rutinei zilnice, iar oamenii de afaceri, precum fotografi sau ghiduri turistice, se confruntă cu pierderi constante. Pentru localnici, această situație reprezintă o suferință zilnică, în timp ce pentru unii turiști poate părea o experiență neobișnuită.
Problemele nu se limitează la energia electrică. Aproximativ un milion de cubanezi nu au acces zilnic la apă potabilă, iar autoritățile explică că deficitul energetic împiedică pomparea apei. Nici serviciile de internet nu sunt scutite de dificultăți. După depășirea limitelor subvenționate, costurile devin exorbitante, iar studenții au protestat fără succes împotriva majorărilor de tarife.
Turismul, una dintre principalele surse de venit, a înregistrat o scădere alarmantă, iar hotelurile raportează un grad de ocupare extrem de scăzut. În paralel, sectorul zahărului, altă ramură importantă a economiei, a produs cea mai slabă recoltă din ultimul secol. Rațiile subvenționate de alimente de bază, cum ar fi orezul, uleiul, laptele și carnea, au fost reduse semnificativ, iar creșterile salariale acordate pensionarilor nu acoperă necesitățile zilnice.
Specialiștii compară situația actuală cu criza anilor ’90, care a urmat prăbușirii URSS, dar subliniază că acum problemele sunt și mai grave. Lipsa investițiilor, reducerea livrărilor de petrol din Venezuela și modelul economic centralizat au paralizat țara. În ciuda recunoașterii oficiale a problemelor, exodul populației continuă, iar numărul locuitorilor a scăzut sub 10 milioane, o premieră în ultimele decenii.