Investițiile Fondului de Pensii al Guvernului Norvegiei în firme israeliene au stârnit o dezbatere aprinsă în perioada preelectorală, cu partidele politice împărțite în privința modului în care ar trebui gestionate activele valutare. Alegerile parlamentare din 8 septembrie aduc în prim-plan tensiuni legate de poziția fondului față de companii implicate în conflictul din Gaza.
Partidele de centru-dreapta susțin menținerea investițiilor actuale, în timp ce forțele de stânga cer retragerea imediată a fondurilor din firme care activează în teritoriile palestiniene. Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern de coaliție de adoptarea unei politici clare de dezinvestire.
Conform declarațiilor oficiale, fondul a vândut deja acțiuni deținute în 23 de companii israeliene, dar menține expuneri substanțiale, evaluate la circa 1,85 miliarde de dolari. Ministrul Finanțelor a indicat că sunt anticipate noi retrageri, în conformitate cu normele etice instituite încă din 2004, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
Situația a creat presiuni semnificative asupra guvernului, care se confruntă cu critici atât din interior, cât și din partea opoziției. Conform unui responsabil de top, criza actuală reprezintă una dintre cele mai serioase provocări privind încrederea publică în gestionarea fondului, al cărui portofoliu depășește 2.000 de miliarde de dolari.
Fondul Suveran al Norvegiei, finanțat din veniturile petroliere, deține participații în aproape 9.000 de companii la nivel global și operează sub regimul unor standarde etice riguroase.
About the Author
