O analiză recentă a evidențiat diferențe majore între șansele de succes ale elevilor din diferite zone ale Capitalei. Conform datelor, un copil care locuiește în zona Romană–Magheru are șanse de peste 14 ori mai mari de a fi admis la un liceu de elită comparativ cu unul din Ferentari. În primul cartier, 42,5% dintre elevi reușesc să intre la colegii naționale, în timp ce în cel din urmă, doar 3,2% obțin același rezultat.
Disparitățile sunt vizibile și la nivel de cartier. Cinci zone – printre care Romana-Magheru, Foișor-Pache și Piața Victoriei – depășesc media municipală de 15%, direcționând peste o treime dintre absolvenți către instituții de prestigiu. În schimb, în unele zone precum Apărătorii Patriei sau Giulești Sârbi, niciun elev nu a reușit să accede la un liceu de top.
Diviziunea Nord-Sud este de asemenea semnificativă. În Aviatorilor, aproape un sfert dintre candidați sunt admiși la liceele de elită, față de doar 9% în Berceni. Chiar și în cartiere vecine, cum ar fi Titan-Balta Albă, unde rata de succes este de 19,9%, performanța este dublă față de cea din Berceni, deși distanța dintre ele este mică.
Media generală a notelor obținute la examene variază dramatic. În Vatra Nouă, aceasta atinge 9,20, în timp ce în Electronicii se situează la doar 4,49. Există cartiere în care toți elevii au promovat examenul, dar și zone, precum Giulești Sârbi, unde aproape jumătate au picat.
Unele școli reușesc să schimbe soarta întregului cartier. De exemplu, Școala nr. 49 din Vatra Luminoasă trimite 40,5% dintre absolvenți la colegii de top, iar Liceul Internațional de Informatică din Titan are o rată de admitere de 35,2%. În același timp, alte unităși din aceleași zone abia depășesc pragul minim.
Unele rezultate contrazic așteptările. Primăverii, deși este un cartier renumit, are o rată de admitere de doar 8,7%, mai scăzută decât cea din Berceni. Dristor, cu un singur gimnaziu și un număr mic de elevi, depășește zone mult mai populate.
Studiul subliniază că adresa din buletin poate influența semnificativ viitorul educațional. Factorii care stau la baza acestor discrepanțe includ nu doar calitatea învățământului, ci și accesul la resurse, implicarea comunității și condițiile socio-economice.
Este necesar ca autoritățile să ia măsuri pentru a reduce aceste decalaje și pentru a asigura că șansele la o educație de calitate nu mai depind de locul în care copiii își au domiciliul.
About the Author
