Investițiile Fondului de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit o dezbatere aprinsă în contextul campaniei electorale din acest an. Dezbaterea publică se concentrează pe modul în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active.
Forțele politice de dreapta, care ar putea obține o majoritate precară în legislativ, susțin păstrarea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, partidele de stânga cer retragerea totală a fondului din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le caracterizează ca fiind ilegale.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern condus de laburiști prin adoptarea măsurilor de dezinvestire. Conform declarațiilor, șeful fondului, Nicolai Tangen, a descris situația drept cea mai complexă criză din activitatea sa, subliniind riscurile privind încrederea publică în gestionarea activelor de circa 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar deține încă investiții evaluate la peste 19 miliarde de coroane norvegiene. Ministrul de Finanțe a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Controversele amplifică presiunile asupra guvernului, care se confruntă cu critici atât din interiorul coaliției, cât și din partea opoziției. Fondul, care investește venituri din hidrocarburi în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează din 2004 pe baza unor norme etice riguroase, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
About the Author
