O decizie judiciară care interzice hrănirea porumbeilor în spațiile publice din Mumbai a declanșat o dezbatere intensă între autorități, activiști pentru sănătate și cetățeni care consideră acest gest o parte esențială a vieții și credinței lor.
În ultima perioadă, sute de persoane au protestat împotriva demolării unui vechi loc de hrănire a păsărilor, cunoscut sub numele de kabutarkhana, eveniment care a culminat cu ciocniri cu forțele de ordine. Unii dintre participanți au ajuns chiar să amenințe cu greva foamei, iar aproximativ 15 persoane au fost reținute temporar.
Motivația oficială a autorităților este protejarea sănătății publice. Excrementele porumbeilor pot conține agenți patogeni periculoși, iar expunerea prelungită la acestea a fost asociată cu boli respiratorii severe, inclusiv pneumonie și leziuni pulmonare. Un raport recent indică o creștere semnificativă a populației de porumbei în India, ceea ce a accentuat riscurile.
Însă pentru mulți, hrănirea porumbeilor este un act de tradiție, milă sau devoțiune religioasă. În cultura indiană, porumbeii sunt adesea prezenți în filme și artă, simbolizând pacea și loialitatea. Comunitatea jainistă, de exemplu, consideră hrănirea păsărilor o datorie religioasă.
Dezbaterea a căpătat dimensiuni internaționale, deoarece orașe precum Veneția, Singapore, New York și Londra au adoptat măsuri similare pentru a controla populațiile de păsări și a reduce riscurile sanitare.
În căutarea unui echilibru, unii experți propun soluții de compromis, cum ar fi hrănirea controlată în anumite intervale orare, permițând autorităților să mențină igiena și să protejeze sănătatea publică, respectând în același timp legăturile emoționale și religioase ale oamenilor.
Curtea Supremă din Bombay a instituit un comitet de specialiști care să studieze alternative viabile. Până atunci, tensiunile persistă, reflectând provocările complexe ale coexistenței dintre om și natură în mediile urbanizate.
About the Author
