O ursoaică împreună cu puiul ei primește hrană de la turiști pe Transfăgărășan, o scenă din ce în ce mai obișnuită, dar care ascunde o problemă profundă. Relația dintre oameni și urși a intrat într-o criză fără precedent, iar confruntările devin tot mai frecvente.
În ultimii ani, s-au înregistrat numeroase incidente în care urșii au pătruns în zone locuite, atacând oameni și animale domestice. Un exemplu notabil a avut loc la un hotel din Balvanyos, unde un urs a deschis o ușă glisantă pentru a ajunge la miere, iar alții au intrat în spa-ul unității sau au speriat angajații.
Populația de urși bruni din România este estimată între 10.000 și 13.000 de exemplare, cel mai mare număr din Uniunea Europeană. Această creștere semnificativă este atribuită moratoriului privind vânătoarea, dar și reducerii habitatului natural din cauza expansiunii urbane.
Locuitorii din zonele montane se confruntă zilnic cu pericolul reprezentat de prezența urșilor. Fermierii și păstorii raportează pagube semnificative, iar mulți oameni evită să meargă în pădure sau să-și cultive pământurile din teama unui posibil atac. S-au instalat garduri electrice și containere speciale pentru gunoi, dar măsurile par insuficiente.
Autoritățile au încercat să implementeze soluții, inclusiv prin încercarea de a reloca urși în alte țări, dar fără succes. Au fost create echipe speciale pentru a interveni în caz de conflict, iar procedurile strict fac ca acțiunile să fie adesea întârziate.
Dezbaterea publică este intensă. Pe de o parte, conservaționiștii susțin că problema este cauzată de factori umani, inclusiv de turismul necontrolat și oferirea de hrană animalelor. Pe de altă parte, locuitorii cer măsuri mai eficiente, inclusiv gestionarea populației de urși prin metode legale.
În contextul creșterii numărului de confruntări și al unor tragedii umane, Parlamentul a aprobat creșterea numărului de urși care pot fi vânați în mod legal. Cu toate acestea, această măsură rămâne controversată și considerată insuficientă de mulți experți.
Situația actuală ilustrează o problemă complexă de coexistență, care necesită soluții echilibrate între protecția biodiversității și garantarea siguranței comunităților umane.
About the Author
