Autoritățile române au demascat o complexă operațiune de influențare a procesului electoral, susținută de Moscova, în încercarea de a destabiliza țara și de a afecta rezultatul scrutinului prezidențial. Într-un dosar penal, Parchetul General a adunat dovezi care atestă implicarea unor structuri asociate Federației Ruse într-un amplu mecanism de război hibrid.
Potrivit surselor oficiale, aceste acțiuni au vizat în mod direct integritatea alegerilor și au avut ca obiectiv subminarea încrederii în instituțiile democratice. Răspunsul Kremlinului, care a negat orice implicare, a fost caracterizat ca fiind parte a aceleiași strategii de dezinformare și manipulare.
„Negarea faptelor dovedite nu schimbă realitatea. Interferențele sunt documentate, iar probele vor fi prezentate în justiție”, se arată într-o comunicare oficială. Se subliniază faptul că România a reacționat prompt, iar instituțiile de stat au lucrat unit pentru a contracara amenințarea.
Acest caz reprezintă un exemplu de coordonare instituțională eficientă și demonstrează capacitatea țării de a se apăra împotriva atacurilor asupra democrației. Experiența românească poate servi ca model de bună practică pentru alte state europene confruntate cu riscuri similare.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost marcate de tensiuni și acuzații de interferențe externe, iar ulterior, Curtea Constituțională a anulat rezultatele din primul tur. În turul doi, candidatul independent și pro-european Nicușor Dan a obținut victoria, devenind noul președinte al României.
Democrația română a dovedit reziliență, iar reacția fermă a autorităților trimite un mesaj clar: orice încercare de destabilizare va fi întâmpinată cu răspunsuri concrete și cu respectarea strictă a procedurilor legale.