Astăzi, 23 august, se marchează pe continent Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului. Această dată simbolizează nu doar o reverență față de cei care au suferit sub regimurile totalitare, ci și o oportunitate de a reflecta asupra importanței păstrării libertăților și demnității umane.
Alegerea zilei de 23 august nu este întâmplătoare. În această zi, din 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord între Germania nazistă și Uniunea Sovietică care a dus la împărțirea unor teritorii și popoare din Europa Centrală și de Est. Evenimentul a deschis calea către ocupări, deportări și crime împotriva umanității.
Parlamentul European a instituit oficial această zi de comemorare în anul 2008, cu scopul de a onora memoria victimelor regimurilor comuniste, naziste și fasciste. Prima comemorare la nivel european a avut loc în 2011 la Varșovia, sub egida președinției poloneze a UE.
Originea acestei zili de comemorare poate fi găsită în mișcarea „Black Ribbon Day”, inițiată în anii ’80 de refugiați din Europa Centrală și de Est stabiliți în Canada. Un moment emblematic a fost „Baltic Way” din 23 august 1989, când aproape două milioane de persoane au format un lanț uman de peste 600 de kilometri, traversând Estonia, Letonia și Lituania, într-un act de protest împotriva opresiunii.
Comemorarea de astăzi reprezintă mai mult decât o simplă amintire. Ea constituie un avertisment împotriva repetării atrocităților trecutului și o reaffirmare a angajamentului față de democrație, libertate și respectarea drepturilor fundamentale. Orice tendințe autoritare sau încercări de a minimaliza suferința victimelor trebuie respinse cu fermitate.