În inima Budapestei, viața de zi cu zi devine tot mai greu de suportat pentru mulți locuitori. Prețurile au crescut vertiginos, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut dramatic. O situație care se reflectă și în statisticile oficiale: Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, cu 30% sub media europeană.
Economia maghiară încetinește vizibil. Creșterea economică a fost de doar 0,2% în al doilea trimestru al anului 2025, una dintre cele mai slabe performanțe din UE, situându-se mult în urma României, care a înregistrat o creștere de 2,1%. Inflația a adus suplimentare provocări, ajungând la 50% din 2020 până în prezent, iar forintul a înregistrat scăderi semnificative față de euro.
Industria auto, unul dintre pilonii economiei maghiare, se confruntă cu dificultăți majore. Fabrica de baterii CATL, care construiește cea mai mare unitate din Europa la Debrețin, a redus personalul și a amânat extinderile planificate. Compania chineză BYD a decis, de asemenea, să amâne producția de mașini electrice în Ungaria până în 2026.
Antreprenorii locali se confruntă cu provocări tot mai mari. Mulți au redus numărul de angajați și se luptă să mențină afacerile pe linia de plutire în condițiile unor reglementari guvernamentale schimbătoare și a lipsei de predictibilitate. Investitorii preferă să aștepte rezultatele alegerilor parlamentare din 2026 înainte de a lua decizii majore.
Criticii susțin că modelul economic al țării, bazat pe atragerea investițiilor străine prin forță de muncă ieftină și subvenții guvernamentale, și-a arătat limitele. Acest context a condus la o stagnare economică prelungită și la o scădere semnificativă a calității vieții pentru mulți maghiari.
About the Author
