În inima Budapestei, viața de zi cu zi devine din ce în ce mai greu de suportat pentru mulți locuitori. Prețurile au crescut vertiginos, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut alarmant. O situație care se reflectă și în statisticile oficiale: Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, cu 30% sub media europeană.
Inflația a fost una dintre cele mai mari provocări economice din ultimii ani. De la începutul deceniului, prețurile au acumulat o creștere de 50%, iar chiriile în capitală s-au dublat în ultimul deceniu. Deși inflația a scăzut recent, aceasta rămâne dublă față de media zonei euro, iar forintul a înregistrat o volatilitate semnificativă.
Pe planul creșterii economice, situația nu este mai îmbucurătoare. Produsul intern brut al Ungariei a înregistrat o creștere de doar 0,2% în al doilea trimestru al anului, una dintre cele mai slabe performanțe din UE, situându-se mult în urma României, care a avut o creștere de 2,1%.
Industria auto, unul dintre pilonii economiei maghiare, înfruntă dificultăți semnificative. Companiile reduc producția și numărul de angajați, iar investițiile străine în domeniul bateriilor electrice, considerat o prioritate, par să încetinească. Fabrica CATL din Debrețin a trecut la concedieri, iar BYD a amânat producția de mașini electrice până în 2026.
Antreprenorii locali se confruntă cu provocări multiple, de la scăderea cererii până la creșterea costurilor cu forța de muncă. Mulți dintre ei critică lipsa de previzibilitate a politicilor guvernamentale și reglementările dificil de aplicat.
În contextul acestor provocări economice, discuțiile politice se concentrează tot mai mult pe necesitatea de a debloca fondurile europene înghețate și de a găsi soluții pentru relansarea economiei.
About the Author
