În anii ’90, o mișcare numită Barbie Liberation Movement a luat naștere ca reacție la stereotipurile de gen promovate de jucăriile pentru copii. Astăzi, o nouă formă de presiune, de data aceasta de natură religioasă, încearcă să impună norme sociale restrictive, provocând reacții la cel mai înalt nivel politic.
Recent, în comuna Noisy-le-Sec din regiunea pariziană, un grup de persoane cu vederi extremiste a forțat anularea proiecției filmului „Barbie”, invocând elemente considerate incompatibile cu valorile religioase. Autoritățile locale au cedat inițial presiunilor, însă decizia a stârnit imediat critici din partea reprezentanților guvernului francez.
Ministra pentru Egalitate de Gen, Aurore Bergé, a denunțat acest act ca fiind mai mult decât o simplă intimidare – ci o parte a unei strategii deliberate de a impune norme religioase în spațiul public. Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a susținut această poziție, avertizând că obiectivul extremistilor este înlocuirea legilor seculare cu norme religioase.
Primarul comunei, Olivier Sarrabeyrouse, a anunțat ulterior că proiecția va fi reprogramată, dar a încercat să redirecționeze criticile spre oponenții politici, acuzându-i de exploaterea incidentului. El a menționat și alte probleme internaționale, încercând să minimalizeze gravitatea amenințărilor la adresa libertății expresiei.
Acest episod nu este izolat. În ultimele luni, mai multe incidente au marcat spațiul public francez: de la atacuri asupra femeilor care poartă haine considerate prea occidentale, până la anularea unor evenimente culturale din teama unor reacții violente.
Expertiza guvernamentală indică faptul că grupări extremiste încearcă să obțină influență politică la nivel local, prin strategii de clientelism și intimidare. Acest fenomen a fost denumit „islamism municipal”, iar autoritățile încearcă să identifice metode de contracarare.
Situația din Franța reflectă o problemă europeană mai largă: cum să se protejeze libertățile civile și valorile democratice în fața presiunilor care caută să limiteze drepturile individuale. Reacția statului la aceste provocări va defini viitorul conviețuirii în societățile multietnice ale Europei.
About the Author
