În anii ’90, o mișcare numită Barbie Liberation Movement (BLM) și-a propus să combată patriarhatul, după ce păpușa Barbie a fost criticată pentru replici considerate sexiste. Astăzi, însă, lupta pare să se fi reorientat către o altă formă de patriarhat, una promovată de grupări islamiste, ale căror viziuni despre femei sunt mult mai restrictive decât cele contestate cu decenii în urmă.
Recent, o suburbie din Paris, Noisy-le-Sec, a fost martora unui incident care a stârnit reacții la nivel național. O proiecție în aer liber a filmului „Barbie” a fost anulată după ce o grupă de islamiști a amenințat autoritățile locale. Motivul? Filmul conține elemente feministe și referiri la comunitatea LGBTQ+, considerate inacceptabile de către aceștia.
Primarul orașului, Olivier Sarrabeyrouse, a cedat în fața presiunilor, ceea ce a declanșat critici din partea clasei politice franceze. Ministra pentru egalitate de gen, Aurore Bergé, a denunțat acest act ca fiind mai mult decât o simplă intimidare – ci o încercare clară de a impune valori contrare principiilor republicii franceze. Bruno Retailleau, ministrul de interne, a folosit cuvântul „infiltrare” pentru a descrie strategia islamiștilor de a submina societatea franceză.
În loc să recunoască greșeala, primarul a încercat să respingă acuzațiile, invocând motivări politice și acuzând oponenții de islamofobie. El a menționat, de asemenea, alte incidente internaționale, încercând să minimalizeze gravitatea situației.
Acest episod nu este izolat. De-a lungul verii, Franța a înregistrat mai multe incidente care ilustrează presiunea tot mai mare a unor grupări islamiste asupra libertăților civile. De la magazine care refuză accesul femeilor fără voal, până la atacuri violente împotriva unor femei pentru modul în care se îmbracă, semnalele sunt alarmante.
Un raport recent al guvernului francez avertizează despre o nouă strategie numită „islamism municipal”, prin care membri ai Frăției Musulmane încearcă să candideze la alegerile locale și să încheie acorduri clientelare cu anumite segmente ale electoratului.
Situația din Noisy-le-Sec este doar o piesă dintr-un puzzle mai larg, care arată că Franța se confruntă cu o provocare profundă. Mulți observatori cred că lipsa de voință politică și teama de a nu provoca reacții negative îi fac pe oficiali să cedeze în fața extremismului. Întrebarea care rămâne este: mai are Franța curajul să-și apere valorile fundamentale?
About the Author
