Cercetătorii care activează în regiunile polare se confruntă cu un fenomen complex și alarmant: microbii adaptați la frig joacă un rol dublu, atât de accelerare, cât și de limitare a topirii gheții, într-un context în care schimbările climatice transformă rapid peisajele glaciare.
Zone precum Svalbard, unde încălzirea are loc de șapte ori mai repede decât media globală, devin laboratoare naturale pentru studierea acestor procese. Aici, ghețarii, odată considerați sterili, se dovedesc a găzdui ecosisteme microbiene surprinzător de diverse și active.
Pe suprafața gheții, algele și bacteriile produc pigmenți întunecați care absorb căldura solară, accelerând topirea – un proces denumit întunecare biologică. Acest fenomen, vizibil din spațiu pe suprafețe vaste, contribuie semnificativ la reducerea calotelor glaciare.
În același timp, alte comunități microbiene din adâncurile gheții sau ale permafrostului consumă metan, un puternic gaz cu efect de seră, reducând astfel emisiile naturale care altfel ar amplifica încălzirea globală.
Specialiștii avertizează că pierderea acestor ecosisteme unice reprezintă mai mult decât o problemă ecologică. Microbii polari dețin adaptări genetice valoroase, iar dispariția lor ar putea avea implicații majore pentru lanțurile trofice care susțin viața în Arctic – de la plancton la mamiferele marine.
Cu timpul tot mai scurt la dispoziție, oamenii de știință încearcă să înțeleagă și să documenteze aceste procese înainte ca ele să dispară iremediabil, evidențiind necesitatea unor eforturi coordonate de cercetare și conservare.
About the Author
