Una dintre cele mai semnificative provocări cu care se confruntă tinerii din Uniunea Europeană este excluziunea de pe piața muncii și din sistemul educațional. Statisticile recente arată că 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se află în situația de a nu fi angajate, nici în proces de instruire sau educație. Acest indicator, cunoscut sub denumirea de NEET, reflectă o problemă structurală în mai multe state membre.
Țările care se confruntă cu cele mai mari rate de NEET includ România, Grecia, Serbia, Italia, precum și Turcia și Bosnia și Herțegovina. În contrast, țări precum Olanda și Islanda înregistrează doar 4,9%, respectiv 5%, ceea ce indică o situație mult mai favorabilă.
România se remarcă printre statele cu cele mai preocupante valori, atingând un procent de 19,4%, în timp ce Turcia depășește acest nivel, ajungând la 25,9%. Analiștii subliniază că aceste diferențe nu sunt întâmplătoare, ci reflectă decalaje profunde în pregătirea profesională și în alinierea la cerințele economice.
De asemenea, se observă disparități semnificative între femei și bărbați. În România, de exemplu, proporția tinerelor care nu activează nici în educație, nici în muncă este de 25,2%, față de 14% în cazul bărbaților. Această dezechilibru generează implicații sociale și economice pe termen lung.
Experții identifică două categorii distincte în cadrul grupului NEET: cei care caută activ un loc de muncă, dar nu reușesc să se angajeze, și cei care nu mai caută deloc ocupație. În spațiul european, cea de-a doua categorie este mai numeroasă, semn că o parte din tineri renunță complet la integrarea profesională.
Problema este amplificată de nepotrivirea dintre ceea ce oferă sistemul de învățământ și cerințele reale ale economiei. Absolvenții nu întotdeauna posedă competențele solicitate de angajatori, iar acest lucru contribuie la perpetuarea fenomenului.
Scăderea ratei NEET reprezintă un obiectiv major al Uniunii Europene, care și-a propus să reducă acest indicator sub 9% până în 2030. Cu toate acestea, tendințele actuale indică faptul că majoritatea țărilor nu sunt pe cale să atingă această țintă.
About the Author
