O discuție planificată între Statele Unite și Rusia, care va avea loc în Alaska, a stârnit deja tensiuni și amintește de una dintre cele mai întunecate înțelegeri din istoria diplomatică – Acordul de la München din 1938. Atunci, puterile europene au decis soarta Cehoslovaciei fără a o consulta. Acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este așteptat la masa negocierilor, iar această absență ridică semne de întrebare majore cu privire la viitorul țării sale.
Donald Trump a făcut aluzii la posibile „schimburi teritoriale”, declanșând panică nu doar în Ucraina, ci în întreaga Europă. Există temeri că liderul american, perceput uneori ca imprevizibil, ar putea fi ușor influențat de Vladimir Putin, un veteran al politicii externe, cunoscut pentru abilitățile sale strategice. Cel mai pesimist scenariu presupune că Ucraina ar putea fi obligată să cedeze permanent teritorii importante Rusiei.
Obiectivul Moscovei ar putea fi acela de a obține de la Washington un acord pe care să îl impună ulterior Kievului ca pe un fapt împlinit. Conform unor analiști, Putin dorește ca Ucraina să devină instabilă, neatrăgătoare pentru investitori și imposibil de apărat. Refuzul ucrainenilor de a accepta asemenea condiții ar putea duce la suspendarea ajutoarelor occidentale.
Totuși, nu toate scenariile sunt negre. Unele voci susțin că este posibilă obținerea unui armistițiu, urmat de amenințarea unor sancțiuni suplimentare dacă Rusia ar relua ostilitățile. Negocierile privind statutul teritorial ar urma după încetarea focului.
În contextul actual, Ucraina se confruntă cu o penurie gravă de soldați și pare să piardă teren în mod constant. Continuarea războiului ar favoriza, cel mai probabil, Rusia. De aceea, unele concesii teritoriale de facto – nu și de drept – ar putea fi inevitabile într-un acord de pace. Experiența Finlandei după al Doilea Război Mondial este relevantă: țara și-a păstrat independența și democrația, în ciuda pierderii unor porțiuni de teritoriu.
Suveranitatea Ucrainei rămâne o problemă esențială. Rusia insistă să impună restricții majore privind mărimea armatei ucrainene și să împiedice aderarea la NATO sau UE. Deși niciun stat suveran nu poate accepta să fie dezarmat, o eventuală integrare europeană ar putea compensa temporar absența garanțiilor de securitate oferite de Alianța Nord-Atlantică.
În Alaska, Putin va veni pregătit cu strategii detaliate, în timp ce Trump va fi concentrat să prezinte reușita negocierilor ca pe o victorie personală. Orice acord semnat acolo va reprezenta probabil doar începutul unui proces lung și complex.
Pentru Ucraina și aliații săi, cheia va fi găsirea unui echilibru între necesitatea imediată de a obține un acord și menținerea visului unui viitor liber și prosper. Este o situație delicată, dar una care poate, totuși, duce la o ieșire onorabilă din criză.
About the Author
